Cand iubirea nu e de-ajuns

continuam seria “povestea ta” cu o noua problema:

pentru prima oara in viata nu stiu ce am de facut.

Te-am iubit Cori, te-am iubit enorm si inca te iubesc, de fiecare data veneam la tine si ma respingeai, imi spuneai ca vrei altceva, 11 luni, atat ti-au trebuit sa-ti faci viata varza, 11 luni, atat am fost despartiti. Am fost 4 ani jumate impreuna, n-am simtit cu nimeni ce-am simtit cu tine, eram copii amandoi, n-am inteles ce am avut.

Ne-am despartit, am gresit eu, nu am realizat decat tarziu, si m-am intors, dar usa era inchisa. Ai inceput viata de noapte, am aflat, ti-am spus ca nu e bine, dar n-aveai urechi sa auzi, nu m-ai bagat in seama. Te cautam cu disperare, te vroiam inapoi, te-am intrebat daca ai pe altcineva, mi-ai spus ca nu… mi-ai spus ca s-a terminat ca vrei pe altcineva, ca nu mai vrei sa incerci cu mine, sa avem ceva impreuna. Apoi in februarie mi-ai spus, mi-ai spus ca te-ai culcat cu altcineva ca ai avut o relatie, care a iesit urat, am aflat mai tarziu detaliile: 27 de ani, casatorit cu doi copii… mi-ai spus ca nu stiai, credeai ca nu mai are nimic cu familia ca urmeaza sa divorteze, nu vroiai nimic de la el, doar o experienta.

Am plecat prin tara, am plecat din galati, pentru ca nu mai puteam, m-am decis sa-mi reiau viata, sa te uit, am inceput o noua relatie, ai aflat si m-ai sunat, mi-ai zis ca vrei sa ne impacam, ca vrei sa mai incercam odata, am renuntat la ce aveam ca sa vin la tine, nu mi-a pasat de relatia care incepuse, am venit, mi-ai spus ca vrei doar sa incercam, sa vedem daca merge, si mi-ai spus ca te-ai schimbat si sa accept lucrul acesta, ca vrei sa te inteleg atunci cand vrei sa iesi in club, ca iesi fara mine, stiai ca eu nu sunt genul omului care merge in club, in 4 ani jumate n-am fost niciodata, nici cu tine, nici fara tine, te-am luat in brate, erai rece, erai ca de gheata, vroiam sa facem lucrurile impreuna, vroiai sa ai libertate, am plecat si am zis ca niciodata nu ma mai uit inapoi, am reusit sa ma reintorc la fata dinainte, a fost greu, dar ea nu era nici pe departe ce vroiam.

De ziua ta ti-am scris un sms scurt: “La multi ani! Iti doresc sa fii fericita!”, chiar imi doream acest lucru, am primit inapoi un alt sms, semnat de mama ta: “Corina e in Grecia la munca, nr. de telefon la care o poti contacta este…” am sunat instantaneu, n-ai raspuns, pana la urma te-am gasit, am vorbit cu tine, imi spuneai ca e greu. Intre timp relatia inceputa s-a terminat, nu o regret, a fost ce a fost si s-a terminat. Am inceput sa vorbim, imi spuneai de fiecare data ca ai ramas fara bani, ca nu te plateste si ca muncesti 12-14 ore de noapte intr-un fast-food, te iubeam Cori, inca te iubesc, am inceput sa te sun in fiecare zi, am hotarat sa te aduc in Romania, ti-am platit biletul de avion, te doream inapoi, sa te strang in brate. Ai venit, am fost impreuna la mare, a fost superb, ne regasisem, eram noi, ne-am intors marti noapte in Galati, eram fericit, am fost la munca si eram fericit, zambeam, eram impreuna.

Miercuri seara am aflat vestea: insarcinata!. Am fost distrusi, amandoi, ti-am spus ca nu te las pentru ca te iubesc, trecem impreuna prin asta. Am fost la medic, 21 de saptamani, inceputul lui aprilie, la 1 luna jumate dupa ce mi-ai spus ca ai terminat-o cu EL, daca a fost asa de rau precum spuneai, de ce te-ai mai dus o data? Pentru acea data nu te pot ierta Cori, ti le-am iertat pe toate, dar aceea data, cand stiai ca nu e nimic cu el, cand stiai ca e casatorit si nu s-a terminat, cand stiai ca ai suferit din cauza lui, aceea data nu ti-o pot ierta Cori.

Urmeaza o perioada foarte grea pentru tine Cori, am vrut sa fiu alaturi de tine, dar nu pot, nu pot sa port o cruce care nu e a mea. Am vrut sa trecem impreuna prin asta, dar daca nu pot ierta aceea data? Te voi ajuta cum pot, sa-ti fie cat mai bine pe perioada sarcinii, nu sunt bogat, n-am multi bani, iti voi da tot ce am, asa cum ti-am promis, dar nu pot sa fiu tata al unui copil care nu e al meu chiar daca te iubesc, chiar daca mi se rupe inima in doua cand ma gandesc la tine si la ce va fi dupa, pur si simplu, nu pot. Plang ca un copil mic, plang pentru ca nu pot, pentru ca sunt egoist si pentru ca nu pot sa te iert, pe tine care te iubesc atata, ai gresit Cori, si ai gresit tare, nu e vina mea, am facut tot ce se putea face ca sa ne impacam, am facut totul ca sa fie bine, dar tu ai venit cand deja nu mai poate fi bine.

Oare fac bine?

Advertisements
This entry was posted in Povestea ta. Bookmark the permalink.

3 Responses to Cand iubirea nu e de-ajuns

  1. cuvintetacute says:

    😦

  2. cuvintetacute says:

    trista poveste

  3. bumbumbori says:

    banuiesc ca ai reusit sa treci peste,din moment ce nu vad nimic nou pe aici,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s